Terapia cu ventuze se aplică încă din vechime, de mii de ani, cu succes, în cazul „junghiurilor”, tusei, bronşitei, durerilor reumatismale, nevralgiilor, răcelilor, plus multe alte întrebuințări.

În medicina tradiţională chineză, efectul ventuzelor este descris astfel: elimină frigul patogen, dezobstruează meridianele, stimulează circulaţia locală a Qi-ului (energiei) şi sângelui, antialgic.
Aplicarea ventuzelor de sticlă sau de plastic este o tehnică mereu actuală, cu efecte benefice în dureri musculare, afecţiuni respiratorii, celulită, contracturi musculare, etc. Aplicarea lor produce un aflux al sângelui în zonele stagnate, grăbind eliminarea toxinelor, vindecarea şi dispariţia simptomelor. Asta pentru că elevează și eliberează tensiunile fasciale, și implicit dacă fascia este liberă, totul intră în ”flow”.
Efectele ventuzelor
Aplicarea ventuzelor se face în diferite locuri ale corpului în funcţie de tipul afecțiunilor, ventuzele se aplică pe țesuturi acționând pe fascie și meridianele energetice.  Astfel, este precizat că energia vitală, aşa zisul QI, să circule pe anumite căi ale corpului. Stimularea acestor căi ajută la afluxul energiei vitale şi restabilizarea echilibrului, dezvoltând un efect asupra organelor interne şi ajutând la însănătoşire. Prin aspirarea pielii în ventuză, stimulăm circulaţia, astfel energia vitală creşte.
Avantajele ventuzelor:
În prezent, pe lângă ventuzele tradiţionale aplicate cu flacără, mai există şi ventuze care se aplică cu ajutorul unui dispozitiv ce aspiră aerul din interiorul ventuzei printr-o valvă, sau ventuze ce au ataşată o pară de cauciuc care apăsată, elimină o parte din aerul conţinut în ventuză şi scade presiunea din interior. În general, aceste tipuri de ventuze sunt confecţionate din material de plastic. Există şi ventuze confecţionate din cauciuc, ce funcţionează pe acelaşi principiu.
Ventuzele se aplică pe spate, pe talpă, în zonele dureroase, şi pe punctele de pe meridianele energetice.

Mecanism de acţiune
Odată ataşată de tegumente, datorită zonei de presiune scăzută ce se creează în vecinătatea ţesuturilor, pielea şi ţesutul subcutan sunt aspirate în interiorul ventuzei. În acelaşi timp, şi datorită aceleiaşi diferenţe de presiune, are loc şi o dilatare a vaselor de sânge, se deschid capilarele şi se acumulează sânge în vasele sangvine locale. Dacă diferenţa de presiune nu este foarte mare, timpul de aplicare nu este foarte îndelungat. Sângele se va acumula în capilarele dilatate fără să se extravazeze, iar după scoaterea ventuzei, în interval de 1-2 ore, circulaţia locală va reveni aproximativ la starea normală. Dacă însă, permeabilitatea capilară este crescută, capilarele sunt fragile, sau diferenţa de presiune este foarte mare şi timpul de expunere la aceasta e prelungit, are loc o extravazare mai mică sau mai mare, ce va duce la formarea unei echimoze pe locul unde a fost aplicată ventuza. Această echimoză nu este dureroasă cum sunt cele post traumatice, deoarece ţesuturile nu au fost strivite, şi dispare în acelaşi ritm ca orice altă vânătaie.
Ceea ce se obţine, deci, prin aplicarea ventuzelor, este în primul rând o activare a circulaţiei locale; are loc o hiperemie locală, cu creşterea perfuziei tisulare, creşterea extravazării de fluide în spaţiile intercelulare, acest fapt fiind responsabil de edemul ce apare datorită sucţiunii ventuzei şi dispare după aceea. Ulterior, lichidul extravazat se resoarbe în circulaţie şi perfuzia tisulară revine la nivelul de bază. În cazul în care a apărut o echimoză, datorată ieşirii sângelui în afara patului circulator, avem de-a face cu o situaţie ce se aseamănă cu cea creată în cazul autohemoterapiei, în care se injectează intramuscular mici cantităţi de sânge autolog, iar efectul acestei manevre este imunostimulator şi imunomodulator.

Imagini – Arhivă Personală: Drepturi rezervate, orice reproducere, prelucrare, distribuire sau utilizare fără acordul titularului de drepturi, se pedepsește conform prevederilor legale.

Indicaţii
Aplicarea de ventuze se foloseşte în special în boli în care tulburările energetice includ prezenţa frigului, stază a sângelui, dureri, parestezii, redori pe traiectul meridianelor. Este vorba în special de pacienţii cu artralgii, mialgii, contracturi musculare, nevralgii de diferite etiologii. Chiar şi unele deficite neurologice pot avea indicaţie pentru aplicarea de ventuze. Pe de altă parte, datorită efectului decongestiv şi imunostimulator, pot fi aplicate şi la bolnavii cronici şi în boli respiratorii acute.
În medicina tradiţională chineză, ventuzele se aplică pe acele puncte de acupunctură, care sunt indicate în sindromul diagnosticat la pacient, şi a căror locaţie anatomică permite aplicarea lor. În sindroame dureroase este eficientă şi aplicarea ventuzelor pe punctele dureroase, punctele trigger, sau de-a lungul traseului de iradiere a durerii.
Ventuzele nu pot fi aplicate pe pielea lezată (cu excepţia cazului în care dorim să practicăm sângerarea punctului respectiv şi l-am înţepat în prealabil, în acest scop), nu se aplică pe pielea iritată, cu erupţii, eczeme, cruste, etc; pe nervi, sau pe extremităţi, faţă, sâni.
Ventuzele pot fi lăsate pe loc după aplicare, sau pot fi făcute să gliseze pe piele, realizând astfel un masaj combinat cu o acţiune intensă de vasodilataţie mecanică pe traiectul urmat. Această manevră este eficientă în special în cazul contracturilor musculare, şi se aplică pe zona afectată.
În funcţie de culoarea rezultată după extragerea ventuzei, se poate determina starea de sănătate a organului care se află în zona unde s-a aplicat ventuza.
Posibile efecte nedorite
În afară de apariţia echimozelor pe locul aplicării, ceea ce nu constituie un efect advers, decât cel mult din punct de vedere estetic, singurul incident care apare la pacienţii cu pielea mai sensibilă, este formarea unor mici vezicule cu lichid clar, foarte superficiale, datorită diferenţei de presiune între ţesuturi şi interiorul ventuzei. Aceste vezicule se vindecă fără cicatrice în circa o săptămână, nu necesită decât aplicarea unui antiseptic şi păstrarea curată a zonei, dar desigur că nu vom mai aplica ventuze pe zona respectivă, până la vindecarea lor completă.
Dacă avem motive să credem că pacientul riscă să dezvolte vezicule, vom aplica ventuze mai mici, le vom aplica puţin mai lent şi le vom lăsa pe loc mai puţin timp.

***Notă: Aplicarea ventuzelor se efectuează doar în cadrul ședințelor de terapie personalizată! NU SE FACE PROGRAMARE SPECIAL DOAR PENTRU VENTUZE!

Cu respect și gânduri senine,

Balneofiziokinetoterapeut/Specialist în Medicină Alternativă, Prevenție și Recuperare Medicală, cu Titlu de Master în Prevenția și Recuperarea Afecțiunilor Cradiopulmonare

Bibliografie
1. Science of acupuncture and moxibustion, Ming Shunpei et al., Beijing, 1986
2. Essentials of Chinese acupuncture, Beijing College of TCM, Beijing, 1980
3. Chinese Acupuncture and Moxibustion, Zhang Enqin et al., Publishing house of Shanghai
College of TCM, Shanghai, 1988